Recentele numiri în administrația publică, pe bază de clientelism politic, mi-au adus aminte de un vers din poezia poetului tulcean Ioan Gheorghiță,” ieri-derbedei în stradă, azi-secretari de state” (cartea ”Invocații paralele”, versuri, poezia ”Ne mor părinții”, p.34, Editura Ex Ponto-2025). foto Inquam Photos / George Călin

Mai mulți salariați ai societății poartă ochelari de vedere ca urmare a recomandării medicului oftalmolog. foto Profimedia

În Japonia secolului al XII-lea, pe fundalul războaielor pentru putere și al ascensiunii samurailor, nopțile coborau grele peste orașe, iar numele lui Benkei era rostit cu teamă și respect.

Semnal de alarmă: compania privată beneficiază constant de contracte publice care reprezintă majoritatea veniturilor companiei. foto. Getty

Dacă n-aș fi știut mai bine cât de ușor se împotmolesc roțile statului român atunci când vine vorba de birocrație, poate chiar aș fi rămas surprins. Poate chiar aș fi crezut că a fost un incident izolat, că este vina nămolului de pe jos și nu a mașinii în care ne aflăm.

​Sunt peste o sută de ani de când România se află într-un „nou regim de istoricitate”, mai exact, în modul în care prezentul se raportează la cel mai reprezentativ moment al trecutului pe care-l percepe. Există așadar, o legătură directă între prezent și anul 1918, legătură în care ni se relevă o experiență a timpului împlinit, convergent, identitar, de proximitate morală și de legitimare pentru toți românii.

Declarațiile domnului Ilie Bolojan, potrivit cărora angajaților din Guvern „le e greu să explice la ce lucrează” sau, în cazul profesorilor, că „nu este o tragedie să predai 20 de ore”, trădează o atitudine reducționistă. foto Profimedia

Este dificil pentru mulți să-și exprime emoțiile și vulnerabilitatea, adesea din cauza rușinii sau a dorinței de perfecționism. Acest lucru blochează conexiunea autentică, deoarece vulnerabilitatea creează conexiune.

În ultima lună de zile, o bătrână mi-a spus de vreo trei ori, când am avut ocazia să vorbim, că ea ar fi de acord să nu primească pensie o lună de zile, doar să se „repare” țara, să ne revenim.

Summitul Republica Moldova-Uniunea Europeană, desfășurat pe 4 iulie 2025 la Chișinău, vine să infirme cu forță una dintre cele mai răspândite teze ale propagandei pro-ruse: că Moldova nu va fi niciodată primită în UE, că nu ne vrea nimeni acolo sau că suntem prea mici și prea săraci pentru a fi luați în serios. Realitatea e alta. Iar acest summit a demonstrat-o cu vârf și îndesat. Ce ar mai trebui să facă oficialii europeni ca să demonstreze că aderarea la UE se întâmplă chiar acum? Totul dacă și viitoarea legislatură a Parlamentului, votat de cetățeni pe 28 septembrie, va vrea asta.